Înțelegerea și în cele din urmă aplicarea principiilor de bază etice și morale care stau la baza Asthanga Yoga a lui Patanjali formează un fundament solid, pe care se poate construi practica, care aduce pas cu pas ca rezultat, o exprimare completă a potențialului existent în ființa umană.

Așa cum am spus în articolul „Există diferențe între Yoga și Asana?”, Yoga este o filozofie de viață, care se exprimă prin Calea celor 8 Stadii a lui Patanjali.

Fiecare Stadiu are rolul de a ghida căutătorul către cea mai profundă latură a ființei sale, pentru realizarea echilibrului dintre natura sa interioară și natura sa exterioară. Cu cât cele două experimentări și exprimări sunt mai apropiate, cu atât mai mult căutătorul este mai aproape de realizarea purității interioare care se exprimă într-un mod natural în exterior.

Cu toate acestea, cel care va determina relevarea unor stări de conștiință superioare, este în strânsă legătură cu modul în care cel interesat se implică în procesul său de înțelegere, integrare și creștere spirituală printr-o ghidare corectă.

Vom începe călătoria prin a face cunoscute primele patru ramuri din Astanga yoga a lui Patanjali:

• Yama
• Niyama
• Asana
• Pranayama

Astăzi despre Yama

Yama are la bază dezvoltarea principiilor etice de interacțiune/relaționare cu cei din jur, și are cinci aspecte definitorii, după cum urmează:

Ahimsa – face referire la Non-Violență

punând accent pe exprimarea non-violenței în toate formele de manifestare evidente sau mai puțin evidente – fizice, verbale, mintale și/sau emoționale. Acest spațiu ne vorbește despre nevoia de cultivare a unei atitudini morale, de respectarea a vieții sub toate formele sale. Practicarea acestui aspect, deși necesar, devine posibil în special atunci când este eliberată în mare măsură frica sub orice formă s-ar manifesta ea.

Satya – se referă la Adevăr practicat din inimă

Acest aspect vorbește despre necesitatea de a rămâne conectați la inimă în orice aspect al vieții, astfel încât mintea să poată fi un bun executant al impulsurilor inimii. Astfel căutătorul se prezintă lumii, păstrându-și autenticitatea și cultivând curajul de a exprima adevărul. Este spațiul în care se poate învăța prin experiență și integrare, ceea ce este adevărat, corect în procesul de creștere personală.

Asteya – se referă la necesitatea de a cultiva o muncă susținută

pentru a obține roadele dorite.  Asteya (non-furtul) se traduce în a nu fura. Acest aspect atrage atenția căutătorului să integreze conduita de a nu însuși obiecte sau valori care nu-i aparțin, dar și la cultivarea conștiinței de a nu râvni la bunurile altora/absența lăcomiei. Deși acest aspect pare să atingă doar latura evidentă a relației cu bunurile și valorile, prin extindere Asteya vorbește despre cultivarea onestității, cinstei și a simțului dreptății.

Brahmacharya – face referire la cultivarea unui control deplin

asupra tuturor energiilor ființei pentru realizarea conectării cu Conștiința Ultimă.  Brahmacharya vorbește despre absența poftelor. Este cunoscut faptul că poftele de orice natură, creează permanent o stare de dualitate extremă, dând sentimentul de fericire atunci când sunt îndeplinite și nefericire atunci când nu sunt îndeplinite. Prin cultivarea echilibrului este păstrată conexiunea cu Sursa.

Aparigraha – face referire la cultivarea non-posesivității și non-acumulării

Acest ultim aspect din Yama vine să sprijine cultivarea lucidității în ceea ce privește tendința către acumulări materiale dar și ideologice, peste nevoia de bază a căutătorului.